Activitate fizica longevitate

Activitatea fizică și speranța de viață

Inactivitatea fizică este recunoscută drept un factor de risc cu consecințe deosebit de nefaste asupra sănătății. Rolul său în favorizarea unor boli cronice precum cele cardiovasculare, a diabetului, a unor tipuri de cancer, a problemelor degenerative articulare etc. este amplu studiat. Reducerea atât a duratei vieții cât și a calității ei apar ca o sumă a tuturor acestor implicații indezirabile asupra organismului.

Acest factor de risc care accelerează declinul vitalității este, din fericire, modificabil. Deși în copilărie și tinerețe se pun bazele unor obiceiuri pe care le ducem cu noi întreaga viață, niciodată nu este prea târziu pentru a deveni puțin mai activi. Cei care reușesc să se rupă de puterea obiceiurilor sedentare îndelung cultivate, dar și de prejudecățile des întâlnite în societatea românească (inclusiv în lumea medicală) vis-à-vis de mișcare, se bucură de ani mai mulți fără probleme de sănătate și de o calitate a vieții în general crescută.

Limitând numărul orelor petrecute în fața televizorului, telefonului și a calculatorului și alegând în mod înțelept a petrece un timp regulat de mers pe jos, pe bicicletă, în drumeție, în grădină sau practicând diverse sporturi nu poate decât să adauge ani vieții dvs și viață acestor ani.

Mișcare și longevitate în bolile cardiovasculare

Bolile cardiovasculare domină încă în clasamentul bolilor care produc cele mai multe morți atât în România, cât și în majoritatea țărilor lumii, cu precădere în cele induastrializate și în curs de dezvoltare. Aceste țări au o însă trăsătură comună: stilul de viață sedentar, ca urmare a tehnologizării și a birocratizării.

Un studiu olandez recent (Franco, JAMA, 2009) și-a propus să evalueze impactul activității fizice asupra duratei vieții cu și fără boli cardiovasculare la un grup de peste 4000, bărbați și femei cu vârste între 28 și 62 de ani evaluați timp de 46 e ani în cadrul celebrului studiu Framingham. Pacienții au fost grupați în 3 categorii: cu activități fizice reduse, moerate și intense. De-a lungul timpului au fost evaluate incidența unor boli cardivasculare, fatale sau nu, dar și absența lor.

Rezultatele studiului arată că cei care au făcut în mod constant activități fizice moderate și intense au beneficiat de 1,3 , respectiv 3,5 ani în plus și de 1,1, respectiv 3,2 ani în plus fără boli cardiovasculare față de grupul cu activitate fizică redusă indiferent de prezența altor factori de risc (fumat, grad de educație, nivelul colesterolului, indicele de masă corporală). În acest studiu longevitatea nu a variat semnificativ la cei la care bolile cardiovasculare erau deja prezente indiferent de nivelul de activitate fizică (doar 0,5 ani în plus pentru cei mai activi).

Este de notat totuși efectul protector al activității fizice contra bolilor cardiovasculare și capacitatea acesteia de a oferi ani în plus celor care o practică, efect care apare direct proporțional cu gradul de efort constant depus.

Activitatea fizică și mortalitatea generală

Un studiu american puțin mai vechi (Blair, JAMA, 1989) a luat în evidență o populație de peste 10000 de bărbați și de peste 3000 de femei care au beneficiat de o examinare medicală preventivă de-a lungul timpului și care atineseră cel puțin 85% din frecvența cardiacă maximă corespunzătoare vârstei la testul de efort. Este vorba deci de pacienți fără probleme cardiovasculare care să limiteze capacitatea de efort. Urmărirea s-a făcut de-a lungul a 8 ani, iar rezultatele au fost deosebit de încurajatoare. În cei 8 ani au avut loc 240 de decese în rândul bărbaților și 43 în rândul femeilor. De remarcat că mortalitatea de toate cauzele a fost de 64 la 10000 de persoane/ an la bărbații sedentari și numai de 18,6 la 10000 persoane/ an la cei mai în formă. Diferența de mortalitate în rândul femeilor a fost și mai mare: 39,5 la cele inactive vs 8,5 la cele cu forma fizică cea mai bună. Nivelul de fitness pare hotărâtor în menținerea vitalității și prelungirea viații.

Nu rămâne decât să ne facem timp de mișcare, cel puțin 30-60 de minute/zi (mersi vioi, alergare, bicicletă etc), pentru a fi în formă. În felul acesta ne putem bucura de o sănătate mai bună, dar și de o de viață mai lungă fără boli. Dacă la activitatea fizică reguată mai adăugăm o alimentație sănătoasă și o atitudine mentală optimistă și constructivă, sănătatea noastră nu avea decât de câstigat.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *